O mamă împărtășește o frumoasă poveste despre adopția deschisă: „Am pus cea mai mare minune a noastră în brațe iubitoare”

Kacie Schulz avusese deja o adopție deschisă cu primul ei fiu când se pregătea pentru nașterea și adopţia celui de-al doilea fiu, Arlo. Scriind despre experiența ei pentru “Love What Matters” (“Iubește ceea ce contează”), Schulz a împărtășit:     „Mi-am spus că fiecare adopție este diferită, la fel și nivelul de deschidere.” Nu își imagina că va lua parte la nașterea lui Arlo și la primele lui ore de viaţă, ci aștepta decizia mamei lui biologice, Angie. Dar într-un act uimitor de curaj și dragoste, Angie a întâmpinat-o cu brațele deschise.

La spital, după nașterea lui Arlo, Schulz a fost dezamăgită să afle că nu era vreun loc disponibil pentru ca şi ea să stea la spital. A fost uluită când Angie a spus: „Poți rămâne cu noi. Poți sta în camera noastră. Nu vreau să fie nevoie să te întorci acasă.” Deşi nu voia să deranjeze, Schulz a fost încântată de posibilitatea de a rămâne și de a petrece timp cu Arlo și Angie.

Zilele care au urmat cu Schulz și Angie împărţind o cameră de spital cu bebeluşul Arlo au sfârșit prin a fi o experiență transformatoare pentru Schulz. Ea scrie: „Timpul pe care l-am petrecut împreună nu a fost ceva la care mă așteptam, dar nu aș petrece acele ore în nici un alt mod. Nu a fost ciudat. Nu a fost jenant. Doar două mame care petreceau timp iubind același fiu.” Schulz și Angie au vorbit despre strămoșii lui Arlo și s-au apropiat împărtăşind experiența emoționantă a nașterii sale.

Postarea lui Schultz de pe Instagram

Două mame, aceeași cameră de post partum. Una care a născut, una care o priveşte cu uimire. O mamă pe care bebeluşul o cunoştea instinctiv, una pe care avea să o iubească în timp. O mamă care avea nevoie de odihnă după travaliu, una care îl privea dormind.

Eu și mama lui Arlo am petrecut primele 24 de ore după naştere împreună în camera ei pentru că spitalulul era la capacitate maximă și ea nu voia ca eu să fiu nevoită să plec.

Am vorbit despre travaliu, nașterea lui Arlo si cu cine seamănă. Eu l-am îmbrăcat în hainele pe care le-a adus pentru el pentru fotografiile din spital. Ea l-a ținut in braţe, iar el s-a liniştit. Am făcut împreună mulajul cu amprentele picioruşelor lui Arlo. Ea şi-a împărţit strugurii când băiatul meu de doi ani a venit în vizită. Eu am stins luminile și am coborât patul când ea a adormit. M-a tachinat pentru că am plâns de la prima ei contracție.

Nu știam că vom petrece acest timp împreună, dar nu aș schimba nimic. Nu a fost ciudat. Nu a fost jenant. Eram doar două mame petrecând timp şi iubind același fiu. 

This image has an empty alt attribute; its file name is Arlo-1024x1000.jpg

Schulz spune că relațiile pe care le are în continuare cu mamele biologice ale ambilor fii „m-au schimbat într-un mod pe care nu mi l-aş fi imaginat vreodată”. Schulz a întrebat-o pe Angie ce a însemnat experiența pentru ea, iar Angie i-a spus: „Pentru noi, adopţia deschisă este oportunitate, curaj, forță și credință. Am pus cea mai mare minune a noastră în brațe iubitoare, știind că fiecare familie adoptivă are povestea și motivul ei pentru a adopta. Până la urmă, ne uneşte pe toţi același motiv. Motivul este să sărbătorim bucuria pe care o aduce fiul nostru, Arlo, printr-o dragoste neîncetată. ”

Postarea lui Schultz de pe Instagram
Recent am fost solicitată de @lovewhatmatters să împărtășesc mai multe despre experiența noastră în spital la naşterea lui Arlo.

Deşi mă simțeam onorată, am ezitat. Vedeți, în adopție, există o linie fină între a spune povestea unui nou membru ai familiei și a da prea multe detalii. În cele din urmă, cu permisiuna mamei lui Arlo am scris un pic mai multe despre timpul nostru special împreună. Dacă este ceva de care sunt sigură în legătură cu adopțiile noastre, este că suntem binecuvântați să cunoaștem și să iubim părinții fiiilor noștri. Că suntem bucuroși că am ales să oferim șansa adopției deschise. Că noi nu am fi vrut altfel. Că suntem mândri de moștenirea lor, de asemănarea cu familiile și rădăcinile lor. Ne rugăm să crească simțind la fel.

Multe mituri despre adopție persistă, iar povestea lui Schulz despre familiile care se reunesc din dragostea comună pentru un copil pun în lumină frumusețea adopției deschise. Schulz subliniază că fiecare relație este unică și nu orice adopție va semăna cu cea a lui Arlo. Cu toate acestea, astfel de relații care pot schimba vieți sunt posibile.

O persoană care a pus un comentariu la postul de pe Instagram a lui Schulz a împărtășit: „Nu ne cunoşteam aproape deloc atunci când s-a născut fiica mea, dar mama ei biologică a fost atât de amabilă încât m-a lăsat să fiu alături de ea în timpul travaliului și al nașterii. Șase ani mai târziu, este una dintre cele mai bune prietene ale mele și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ea în fiecare zi. ”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *