Ioana Revnic: Zamfira. Sau despre curajul de a-ți mărturisi viața – #povestidecuraj 4

„Toamna anului 2008. Penitenciarul nr. 16 Pruncu, din Chişinău. Printre cei închiși se afla și Zamfira o țigancă frumoasă și cu o oarecare autoritate printre deținuți. Avea în jur de 36 de ani. De la 16 ani era condamnată pentru ucidere: îşi omorâse copilul și făcuse multe alte infracțiuni.

Într-o zi, Zamfira decide să participe la slujba ținută în închisoare. Dar, în loc să asculte cu evlavie rugăciunile, deranjează, bătându-și joc de rânduiala bisericească. După ce se încheie slujba, preotul îi spovedește pe toţi, cu excepția Zamfirei. Când o întreabă dacă se spovedește, tânăra îi răspunde: „Nu, nu mă spovedesc – că dacă mă spovedesc, Părinte, ţi se topeşte părul din nas!”

În această perioadă în care #FacemBineleAcasa, vă invit să vă alăturați proiectului #povestidecuraj, desfășurat în colaborare cu Asociația România pentru Viață. Dacă știți o poveste de curaj trăită sau citită, dăruiți-o și altora! O așteptăm la adresa contact@faptepentruviata.ro. O vom publica pe site-ul faptepentruviata.ro. Unele povești vor fi înregistrate audio. Avem nevoie de povești de curaj, pentru a face astăzi fapte de curaj. Ioana Revnic și România pentru viață *Sfânta Maria Egipteanca, icoană realizată de Elena Murariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *